What is
the general trend in Bucharest, towards modernity or towards a classical “small
Paris” ?
Societatea civila bucuresteana
este conservatoare prin definitie, provine din boierime si nu din burghezie. Se
atasa de valorile nationale consacrate intai in strainatate .Astazi cu atat mai
mult dupa atatea “rezolvari” de dezvoltare si restructurare:
-Ceausescu a demolat o insemnata
parte din orasul vechi si a densificat unde nu trebuie(de exemplu in cartierul
Balta Alba, un bun exemplu de urbanism si arhitectura din anii 1960);
-boomul imobiliar din anii
2000-2007 a adus cladirile inalte in zonele istorice;
-case de patrimoniu vandute (de
proprietari de drept repusi in drepturi dupa 1990) “baietilor rai”, sunt
daramate pentru specula imobiliara;
Aceste frustrari, pe fondul
conservatorismului intrinsec, au polarizat si mai mult societatea si
arhitectii, in buni si rai. Arhitectii buni care apara orasul si arhitectii rai
care il “dezvolta”. Societatea civila este apanajul arhitectilor buni. Ca sa
intri in acest club trebuie sa fi activist civic.
Sunt putin surprins sa constat un
activism atat de activ si atat de vehement la nici 20 de ani de cand activistii
de partid si de stat au fost marginalizati (sau metamorfozati, vezi filmul lui
Alexandru Solomon “Kapitalism, reteta noastra secreta”) .De altfel am inteles
ca si activistii hippy din anii 1960 sunt CEO-rii establishmentului american de
astazi.
Ca arhitect, astazi, in Bucuresti este bine sa nu faci decat case nici,
trotuare largi si sa restaurezi chiar si unde nu ai ce restaura. Daca vrei dezvoltare
, pentru asta exista periferie. Desi spuneam mai devreme ca si periferia, ca
parte din oras, are aceleasi drepturi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu