Dupa ce Herta Muller a
subintins la maximum orgoliul romanilor pe tema pasivitatii(sau nu) a
intelectualilor in timpul
regimului comunist, societatea civila a lansat conceptul compensator:”rezistenta
prin cultura”. Fara mari prezente in spatiul public, colectiv, vizibil, au
existat, spun sustinatorii “rezistentei prin cultura”, contributii individuale,
onorabile, fiecare in domeniul lui a facut ceea ce credea ca este corect fata
de sine si fata de acea societate spre care aspira( in termeni actuali un fel
de second live). Intr-un fel productia de sertar din fiecare domeniu ar fi acea
rezistenta prin cultura.Cum insa aceasta productie nu era prezenta pe piata, la
vedere, nu putea lua forma unei opozitii.
Opozitia ca si dizidenta se face in spatiul public, creeaza opinie de masa, si
in final poate modela metalitatea colectiva. Din acest punct de vedere, ar
trebui sa consemnam la capitolul rezistenta prin cultura acele manifestari
speciale care s-au produs in spatiul public. In acest caz, onoarea de rezistent
prin cultura ar trebui sa fie impartita intre cei care au produs si cei care au
intermediat, au permis, au acoperit, si-au asumat riscul expunerii pe piata a
acelor manifestari care nu
concordau cu ideologia
oficiala.
Am vazut de curand la TVR( nu
stiu daca 1 sau 2) o emisiune in care oameni din televiziune trageau "spuza
pe turta lor" printre altele si referitor la Festivalul de muzica Club A
din 1971 de la Sala Palatului(cu scandalul de rigoare ce a urmat). Acest
festival nu a fost nici initiat si nici organizat de televiziune si nici de
participanti ci de comitetul de organizare din Facultatea de Arhitectura(careia
ii apartinea si Clubul A) condus de Mac Popescu, cel infierat in 1990 de GDS-ul
in formare.
Apoi "baietii buni"
care au participat la expoziţiile "Spaţiu-obiect", din 1982
(organizatori Wanda Mihuleac şi Mihai Drişcu), sau la
"Spaţiul-oglindă" (1986), o expoziţie ai cărei autori sînt Wanda Mihuleac
şi Mihai Drişcu (asa cum spune Dragos Gheorghiu in
prezentarea retrospectiva a
evenimentelor), nu puteau expune in salile Facultatii de Arhitectura fara Mac,
care s-a "expus" nu din obligatie de servici ci din contra(ultima expozitie
inchisa imediat dupa vernisaj+scandalul de rigoare).
Nu am devenit avocatul lui
Mac(pentru ca nici nu are nevoie si probabil ca a si uitat de toate
implicarile) dar va spuneam cu
ceva zile in urma de "nostalgia" care m-a apucat fiind in curte la
Green hours si urmarind dezbaterile "baietilor buni",de astazi,
foarte principiali, in numele principiilor, ma indignam si eu, din nou ca
fraieru... dar imi trece repede dupa ce spun ce am de spus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu