baietii buni si baietii rai (II)

in anii 1980, in "Ion Mincu", era o "secta,"(destul de exclusivista), de asistenti super talentati(plansetarii): Zoltan Takacs, Petre Ciuta, Viorel Simion, era tolerat si Puiu Lungu(pentru ca desi plansetar era trecut cu jumatate de norma si in lista "gulgutistilor"), ei faceau si desfaceau clasamentele "underground" ale elitei(tinere) din facultate;

dupa un timp au mai cooptat cateva exemplare: Feri Echeriu, Dinu Patriciu(si el cu jumatate de norma pentru ca era prea independent), pe mine, Alexe Andries, cu jumatate de norma era si Dan Marin;

cu totii(cu exceptia lui Dinu care de aceea a si migrat spre colectivul de proiectare pentru emirate, al lui Cornel Dumitrescu) lucram si(in afara "angajamentelor" de asistenti universitari) in atelierul de proiectare condus de Mac Popescu, unde faceam case de cultura pentru tineret(o forma de, atat de draga , acum, rezistenta prin cultura);

cam in aceasta formula segregata de lupta de clasa( Petre Ciuta care emigrase in Germania si Viorel Simion'1988 in Franta, Feri era prin Austria) ne-a prins si revolutia;

dupa revolutie, din cauza exclusivismului "plansetarilor" dai cu mici rafuieli si mari resentimente,

timp in care baietii rai si baietii buni isi schimbau rolurile in functie de "confuzia politica" a fiecarui nou inceput:

unii criticau si infierau comunismul/rezistenta prin cultura a lui Mac Popescu(il prinsese revolutia ceva secretar de partid pus de fapt tot de noi/unii/, colegii lui, intr-o incercare disperata de a salva facultatea de oportunismul unora), dar, tot Mac Popescu, cel ce infiintase Clubul A (prin 1969), Festivalurile de muzica Club A, culminand cu cel din 1971 de la Sala Palatului, cel cu casele de cultura pentru tineret premiate in tara si in afara, seminariile internationale de arhitectura cand apareau la "Ion Mincu" extraterestri precum: Paulo Soleri, Yona Friedman sau Gaetano Pesce, excursiile de studii in strainatate(prin care multi si-au castigat libertatea) si in general, cel caruia, i se datora un climat neinfestat ideologic in facultate(in anii 1980);

Mircea Ochinciuc care protesta in stanga si in dreapta(politica) si facea greva foamei in facultate ca era pe o lista neagra a studentilor;

Nelu Scafa care aducea sarmale la atelier si manca cot la cot cu studentii ca sa mai scape de bilele negre;

eu, care ca un fraier, criticam in sedintele de senat vechile structuri de conducere si "indrumare", doar pe cele comunisto-oportuniste, pentru ca de exemplu, despre Ion Rebedeu nu aveai ce spune de rau;

apoi au re-aparut (neo)oportunistii, toti numai baieti buni, si in general din randul frustratilor.