vorba lui arghezi.....eram in 1990, .....zilele treceau , imi parea , ingrozitor de incet, ca duminicile din copilarie.... americanii nu mai veneau, ne intalneam in fiecare zi in piata universitatii, in dreptul unui anumit stalp, frustrati ; nu puteam face mare lucru ; mai aparea cate unul si vorbea in balcon, altul canta cate ceva, o portavoce chema la ceva dar nu se intampla nimic, "minunea" fusese in decembrie, dezamagirea se instalase repede....apoi brusc au venit "minerii" ( intre timp am invatat sa punem ghilimele la " istorie", la "revolutie", la "mineri" , la "televiziunea libera" .... vor urma multe altele pana cand vom "suspenda" totul , iata "sa facem totul", etc. );
dupa atata introducere au aparut "minerii" ;
in acea dimineata , ca de obicei , ma duceam spre facultate, dar nu mai stiu cum aflasem , "surpriza nu m-a luat pe nepregatite si prima incercare de a ajunge la facultate am facut-o pe departe, pe la scala, din lungul strazii( astazi "delivery street") am vazut camioanele defiland pe magheru, am luat-o pe dionosie lupu, unde la duti , dinu, dan si ceilalti "prim-privatizati" in arhitectura aveau predare; i-am lasat la munca si am incercat din nou sa ma duc spre facultate, de aceasta data mai curajos, prin pasajul universitatii; inainte de a cobori in pasaj m-am intalnit cu un angajat TESA de la facultate care mi- a spus sa nu ma duc, ca ma cauta "minerii"(oricum eram perfect pentru intalnire: blugi, parul mai lung, un fel de haina neagra) ; nu m-am dat "batut"(imediat) dar am incercat o alta apropiere, de aceasta data pe traseul coltei-doamnei, pana la traversarea bulevardului parea liber dar cand eram pe la mijlocul trecerii de pietoni locul s-a impanzit de "mineri", noroc ca erau ocupati cu altii si am avut timp sa ma refugiez in "franzelaria" de la colt, dupa un timp, m-am deghizat intr-un om al muncii care si-a cumparat o franzela si traverseaza la loc strada spre casa falfaind franzela(la propriu) pentru a parea preocupat(la figurat); pe la pranz , anda , care fusese la facultate mi-a povestit ca l-a vazut pe decan scos in pumni si alti profesori bruscati; seara ne-am intalnit cu prietenii in "case conspirative" (adica in casele noastre) mergand cu mare atentie pe strada de la unul la altul si numai dupa ce trecea cate un val (ajunsesera pana in zona mosilor noi) ; la facultate doua studente care lucrasera peste noapte, in atelier, pentru predarea de proiect, de a doua zi, au fost plesnite (aveau ochii vineti si peste trei zile cand le-am vazut); mie mi-au devastat boxa in care lucram si mi-au facut praf arhiva de proiecte... |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu